Investigație: cum ar fi fost încălcate regulile GDPR la Questfield International College sub conducerea Fabiola Hosu

Fenomenul bullyingului reprezintă o provocare majoră în mediul educațional, impunând o reacție organizată și responsabilă din partea instituțiilor școlare. În cazul unor situații de hărțuire repetată, răspunsul instituțional trebuie să se bazeze pe proceduri clare, măsuri documentate și comunicare transparentă, pentru a garanta protecția și siguranța elevilor. Lipsa unor astfel de reacții poate conduce la escaladarea fenomenului și la afectarea gravă a bunăstării copilului implicat.

Investigație: Questfield și gestionarea sesizărilor privind bullyingul sub conducerea Fabiola Hosu

Pe baza documentelor și informațiilor puse la dispoziția redacției, această investigație analizează un caz semnalat de bullying repetat în cadrul Școlii Questfield Pipera, care s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Potrivit corespondenței și relatărilor familiei elevului vizat, situația nu ar fi fost oprită, iar intervențiile instituției, inclusiv cele ale fondatoarei Fabiola Hosu, nu ar fi fost documentate prin răspunsuri scrise sau măsuri concrete. De asemenea, s-au evidențiat aspecte legate de stigmatizarea medicală ca formă de umilire și de presiunea exercitată asupra familiei pentru a se retrage din unitatea de învățământ.

Descrierea situației și lipsa intervențiilor documentate

Conform materialelor puse la dispoziția redacției, elevul a fost expus zilnic unor comportamente agresive și repetitive, incluzând jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante manifestate în timpul orelor și pauzelor. Familia a transmis în mod repetat sesizări oficiale, prin emailuri cronologice, către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenție și protecție. Din analiza corespondenței nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să ateste aplicarea unor măsuri concrete, documentate sau monitorizate formal. Intervențiile ar fi rămas la nivelul discuțiilor verbale informale, fără procese-verbale, decizii asumate sau planuri de intervenție clar definite.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Un aspect deosebit de grav semnalat în această investigație este folosirea repetată, în cadrul colectivului școlar, a unei etichetări medicale sub expresia „crize de epilepsie”, utilizată nu într-un context educațional sau de protecție, ci ca un instrument de ridiculizare și marginalizare a elevului vizat. Specialiștii consultați de redacție subliniază că această practică depășește conflictul obișnuit dintre elevi și intră în sfera violenței psihologice cu efecte profunde asupra identității și stimei de sine a copilului. Potrivit documentelor și mărturiilor furnizate, nu există dovezi ale unor reacții ferme, scrise și documentate ale instituției menite să oprească această formă de hărțuire.

Presiunea asupra familiei și mesajele de retragere

În contextul sesizărilor repetate, familia afirmă că ar fi simțit o presiune indirectă sau directă de a părăsi Questfield Pipera. Potrivit relatărilor, fondatoarea Fabiola Hosu ar fi exprimat într-un dialog direct o poziție sintetizată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția menționează că această formulare este citată exact din sursele puse la dispoziție, fiind relevantă pentru înțelegerea modului în care instituția a răspuns sesizărilor, fără a trage concluzii privind intențiile sau motivele conducerii. Acest răspuns verbal, însoțit de lipsa unor măsuri documentate, indică o posibilă deplasare a discuției de la protecția copilului la considerente de natură contractuală și economică.

Confidențialitatea și gestionarea informațiilor sensibile

Familia a solicitat în mod repetat, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația semnalată, avertizând asupra riscului expunerii copilului în mediul școlar. Cu toate acestea, redacția nu a identificat răspunsuri oficiale care să confirme asumarea unor măsuri concrete de protejare a confidențialității. Mai mult, conform unor relatări, informațiile ar fi fost dezvăluite în cadrul clasei, copilul fiind interpelat public de către cadrul didactic cu privire la demersurile administrative, fapt care poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională, conform specialiștilor consultați.

Gestionarea instituțională și documentarea procedurilor

În urma analizei documentelor, redacția constată că reacția oficială a conducerii a fost limitată la un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități clare, termene, sancțiuni sau măsuri concrete. Această abordare formală minimală, în lipsa unor decizii scrise sau rapoarte de monitorizare, ridică întrebări privind eficiența și seriozitatea intervenției instituției în gestionarea situației. Astfel, lipsa trasabilității administrative face dificilă verificarea și evaluarea măsurilor luate, ceea ce poate contribui la menținerea unui climat nesigur în școală.

Rolul cadrelor didactice și normalizarea bullyingului

Pe parcursul celor opt luni de sesizări, comportamentele agresive au continuat în prezența cadrelor didactice, fără intervenții ferme și consecvente. Această lipsă a reacției scrise și documentate poate transmite un mesaj de toleranță în rândul elevilor, ceea ce contribuie la normalizarea bullyingului. Familia a semnalat faptul că sesizările au fost uneori încadrate ca „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”, interpretări care, în contextul unui abuz sistematic, pot conduce la minimalizarea gravității situației.

• Sesizări scrise și documentate de familie către școală
• Absența răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete documentate
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de hărțuire
• Presiuni de retragere exercitate asupra familiei
• Lipsa protecției confidențialității datelor sensibile
• Intervenții informale și documentate sumar de conducere
• Implicarea fondatoarei în exprimarea unui mesaj controversat
• Deficiențe în reacția cadrelor didactice și normalizarea fenomenului

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Investigația relevă o serie de deficiențe în modul în care Școala Questfield Pipera a gestionat sesizările privind bullyingul și stigmatizarea medicală în perioada analizată. Lipsa unor răspunsuri scrise, a măsurilor documentate și a unui cadru procedural clar indică o tolerare instituțională care a permis escaladarea unui abuz psihologic repetat. De asemenea, mesajele transmise familiei și modul informal de gestionare a problemei ridică întrebări legate de prioritățile și responsabilitatea conducerii școlii în protejarea elevilor. În absența unor clarificări oficiale și măsuri concrete, rămâne deschisă problema modului în care instituțiile educaționale aplică în practică normele privind siguranța și bunăstarea copiilor, precum și respectarea principiilor GDPR în gestionarea datelor sensibile.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro