Casa Gheorghe Tătărescu din București: arhitectură, memorie și istorie a elitei interbelice transpusă în EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, pe strada Polonă, într-o vilă ce poartă semnătura discretă a unui principiu estetic și politic, timpul se adună într-un spațiu al memoriei. Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o reședință, ci o mărturie arhitecturală și socială a unei epoci în care puterea se construia între rezervă și responsabilitate, iar cultura devenea limbajul tacit al elitei. Prin zidurile și detaliile ei, vila păstrează complexitatea destinului unui om politic al României interbelice și ecourile unei istorii care a traversat prăbușiri și renașteri.

Casa Gheorghe Tătărescu din București: de la spațiu al puterii interbelice la EkoGroup Vila contemporană

Figura lui Gheorghe Tătărescu, politician al perioadei interbelice și prim-ministru al României în două mandate, se refuză ușor mitizării, iar locuința sa bucureșteană se impune ca un spațiu care reflectă această ambivalență. Situată într-un cartier al elitei politice și culturale, vila interbelică — rezultat al sintezei dintre stilul mediteranean și accentele neoromânești, proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea — devine o prelungire a unei practici subtile a puterii și a gustului. Azi, casa vieții publice a lui Tătărescu continuă să trăiască, sub denumirea de EkoGroup Vila, ca spațiu cultural ce păstrează memoria fără a o dilua sau cosmetiza.

Gheorghe Tătărescu: omul, politicianul și contextul unei epoci tulburi

Dincolo de confuzia ce-l leagă adesea de ilustrul pictor Gheorghe Tattarescu, Gheorghe Tătărescu (1886–1957) se impune ca o figură politică complexă, situată în mijlocul unei Românii în continuă transformare. Doctor în drept cu o teză critică asupra sistemului electoral, Tătărescu a fost avocatul unei conduceri și reprezentări autentice, reflex care ulterior îi va porni contradicțiile statutului de prim-ministru între 1934–1937 și 1939–1940. Pe parcursul carierei sale, a navigat între modernizare și autoritarism, confruntări interne în cadrul Partidului Național Liberal, tensiuni geopolitice și capcanele compromisurilor, simbolizate în controversele legate de colaborarea cu regimul regal și guvernul Petru Groza.

Casa ca extindere a puterii și a ethosului privat

Casa din strada Polonă, nr. 19, nu este o construcție grandioasă în dimensiuni, ci un semnal clar despre spiritul gospodar al proprietarului său. Spre deosebire de opulența excesivă ce putea însoți adesea reședințele politicienilor, vila emană prin proporții și lumină o discreție ce vorbește despre o cultură a puterii reținute. Spațiul de la entre-sol, unde se află biroul premierului — mic, retras lateral, cu acces printr-un portal ce amintește de arhitectura religioasă moldovenească — devine simbolul unui raport etic al funcției publice: servirea statului fără a eclipsa viața personală sau spațiul domestic.

Arhitectura Casei Gheorghe Tătărescu: dialogul între modernismul mediteranean și tradiția neoromânească

Proiectul inițial, semnat de Alexandru Zaharia și ulterior elaborat cu Ioan Giurgea, se înscrie în categoria rară a intervențiilor care căutau echilibrul între modern și local. Fațada evită rigiditatea simetriei, adoptând un echilibru viu, iar detaliile —portalurile cu influențe moldovenești, coloanele filiforme divers tratate, dar armonizate — exprimă o refinare estetică ce nu cedează tentației ostentației. În interior, mobilierul și finisajele — un parchet din stejar masiv, uși sculptate cu sobrietate, feronerie din alamă patinată cu motive de orfevrărie medievală — conturează o identitate afectivă și culturală atent supravegheată, evidentă în fiecare detaliu.

Un punct nodal al acestei arhitecturi este șemineul conceput de sculptorul Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși, un gest artistic ce transcende funcționalitatea și conectează vila la un circuit al expresiei moderne temperate de simboluri și forme tradiționale. Absida în care este integrat șemineul, cu ecouri neoromânești, este elementul care influențează și alte proiecte importante din București, precum vila lui Nae Ionescu semnată de G. M. Cantacuzino.

Arethia Tătărescu: spiritul cultural din umbra familiei

Arethia Tătărescu, cunoscută ca „Doamna Gorjului”, nu a fost doar soția unui politician, ci o formă distinctă de energie culturală și caritate socială. Implicată în sprijinul artelor și meșteșugurilor oltenești, precum și în realizarea ansamblului brâncușian de la Târgu Jiu, ea a fost beneficara oficială și probabil alcătuitoarea „programului” estetic al casei. Sub vigilența ei, proiectul arhitectural a rămas fidel valorilor moderației și continuității, iar intervențiile au rămas ținute în frâu, în conformitate cu statutul și sensibilitățile familiei.

Ruptura comunistă: degradarea unui spațiu al memoriei

După 1947, odată cu marginalizarea și arestarea lui Gheorghe Tătărescu, vila suferă un destin ce oglindește tragedia epocii. Privat de stăpân, spațiul — simbol pentru un regim ce elimina fostele elite — este supus unor transformări administrative arbitrare, compartimentări brute, utilizări străine spiritului originar. Deși evită demolarea, locul devine o relicvă a unei istorii dezabonate oficial, scorojită în detaliile sale, uitată în grădina ce-și pierde atmosfera mediteraneană și amânată pentru o protecție coerentă.

Degajări, controverse și încercări de reparație după 1989

Odată cu tranziția postdecembristă, casa intră într-o nouă fază tulbure. Moștenirea arhitecturală și simbolică este tratată cu neatenție, iar transformarea ei temporară într-un restaurant de lux provoacă indignare pentru nepotrivirea funcțională și estetică. Proprietatea ajunge în mâinile unor figuri cu profil arhitectural, dar intervențiile neconforme în spațiul original riscă să disloce sensurile adânc înscrise în proporții și detalii. Cu toate acestea, această perioadă agitată reaprinde interesul public și profesional pentru recuperarea integră a proiectului, reprezentând un moment critic în reconstruirea memoriei arhitecturale și culturale.

Recuperarea și identitatea contemporană ca EkoGroup Vila

Procesul de restaurare inițiat de o firmă cu rădăcini britanice înseamnă o revenire la favorurile originale ale lui Zaharia și Giurgea, cu respect pentru relațiile spațiale, materialele autentice și detaliile artistice. Sub noul nume de EkoGroup Vila, locația își asumă o vocație culturală deschisă, dar controlată. Astfel, istoricul spațiu nu devine o relicvă inertă, ci un instrument viu de dialog cu trecutul. Accesul public se face pe bază de bilet, adaptat unor programe curatoriale temperate, respectând natura sa de spațiu istoric și cultural complex.

• Contrastul dimensiunilor modeste ale casei în raport cu reședințele politicienilor contemporani, exprimând o opoziție a opulenței.
• Biroul premierului la entre-sol, ca simbol al unui raport etic al puterii și discretă delimitare între public și privat.
• Cartea memoriei arhitecturale păstrate în detalii, de la șemineul lui Milița Pătrașcu la feroneria din alamă patinată.
• Rolul Arethiei Tătărescu în construcția culturală și estetică a casei.
• Parcursul istoric al casei reflectând convulsiile politice și sociale ale României secolului XX.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român, membru marcant al Partidului Național Liberal și prim-ministru în două mandate, o figură cheie a politicii românești în perioada interbelică și imediat postbelică, implicat în evoluțiile și compromisurile epocii sale.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, și Gheorghe Tattarescu, pictorul secolului XIX, sunt persoane distincte cu traiectorii și domenii diferite.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa este un rar exemplu de arhitectură interbelică bucureșteană, îmbinând influențe mediteraneene cu accente neoromânești, proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu detalii artistice semnate de Milița Pătrașcu.
• Care a fost rolul Arethiei Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia a fost figura culturală din umbră care a supravegheat estetica și coerența proiectului, legând familia de valorile artistice ale epocii și contribuind la direcția arhitecturală a reședinței.
• Ce funcție are astăzi clădirea?
  Casa Tătărescu funcționează în prezent ca spațiu cultural sub denumirea EkoGroup Vila, accesibil publicului prin bilete, cu o integrare atentă în circuitul istoric și cultural contemporan.

Casa Gheorghe Tătărescu este mai mult decât un monument arhitectural; este un palimpsest al memoria unei epoci și al unui om care a marcat istoria României. Astăzi, sub umbrela EkoGroup Vila, istoria își găsește o nouă voce, o continuitate responsabilă care invită la o reflecție matură asupra trecutului și asupra propriei noastre relații cu memoria. Pentru cei interesați de o lectură nuanțată a Bucureștiului interbelic, accederea în acest spațiu devine o experiență care reconciliază trecutul cu prezentul, cu discreție și respect.

Vă invităm să explorați vila și să vă lăsați conduși într-un itinerar prin istorie, arhitectură și memorie, într-un cadru care nu diminuează complexitatea omului Gheorghe Tătărescu, ci o face palpabilă și accesibilă.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private, detalii și disponibilitate.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.